vineri, 7 martie 2014

Educatia face diferenta



  Nu sunt in masura sa dau sfaturi. Inca nu ma bucur de acest statut, de parinte. Insa observ in jurul meu, si la TV, copii geniali, si copii problema, prin obrazniciile lor. De aceea, tind sa cred ca parintii sunt primii oameni ce contribuie la formarea educatiei si principiilor in viata, a urmasilor lor. Copiilor ce li se ofera, ce vad in casa, tind sa imite.
Sfatul meu ar fi sa nu ii ignore, considerand ca sunt prea mici, sa nu ii abandoneze in fata televizorului, sau la calculator. Pentru a-si alege drumul in viata, ei trebuie sa cunosca toate ariile activitatilor specifice varstei: balet, dans, patinaj, sah, pictura, cantatul la diverse instrumente, etc.

 Cateva exemple de ASA DA 







Daca de copiii acestia, minune nu se ocupa nimeni, nu li s-ar fi dezvoltat aceste calitati. Implicati copilul in activitati extrascolare. Numai asa puteti descoperi talente nebanuite, ce il pot ajuta in orientarea profesionala, mai tarziu. Si exemplele pot continua..





 

 

 

 


 

Diferenta dintre acestia si acestia este EDUCATIA.

 

 




  Initial, pt exemplele de ASA NU, am vrut sa postez un material video, dar tot ce am gasit pe net intrece orice limita a bunului simt, a celor 7 ani de acasa, pe care ar trebui sa-i avem cu totii. Limbajul folosit de tinerii fara educatie nu are ce cauta pe acest blog. Nu promovez violenta, agresivitatea si limbajul de cartier, injuriile, etc! De aceea, m-am limitat la cateva imagini, care spun totul de nepasarea unor parinti iresponsabili.
Pe acestia ii consider eu vinovati pt ca au lasat ca partile negative ale societatii sa influenteze acesti copii mult prea mult. Acest lucru dauneaza inca din copilarie si pana la maturitate, cand realizarile ar trebui sa fie de alta natura. Lumea in care traim e plina de astfel de oameni, defavorizati, datorita valorilor ce li se impregneaza de acasa, prin chiul, furtisaguri, limbaj agresiv, si altele.  
  Asa ca atentie parinti, iar cei care inca nu-si pot asuma un rol atat de important si definitoriu pt caracterul unui puiut de om, mai bine ganditi-va, cititi carti despre cresterea si educatia copiilor, si abia apoi, daca considerati ca va puteti asuma acest rol, de parinte, puteti da societatii un om integru, echilibrat, si capabil sa va reprezinte cu mandrie.
Pentru ca doar asa, putem spune ca evoluam, prin generatiile care vin dupa noi, si care fac ceva pozitiv pt lumea in care traiesc!






marți, 4 martie 2014

Ce am bucatarit azi

Meniu autentic romanesc

Propunere pentru cina:
                                                       
 


  Pentru ca a inceput postul, si nici timpul nu a fost in avantajul meu, astazi, m-am gandit sa  prepar ceva simplu si rapid. Cum meniul il vedeti deja, banuiesc ca ati vrea sa cunoasteti reteta mea de negresa.
Nu de alta, dar pana si un copil de gradinita stie sa pregateasca cartofi prajiti, mamaliga si branza cu smantana :)

Negresa economica

  Cred ca este cea mai simpla si la indemana reteta, cu ingrediente deloc pretentioase, iar rezultatul este o prajiturica rapida si gustoasa, deosebita chiar. Ii puteti imbunatati aspectul, preparand diverse glazuri, budinca, creme, frisca, sau bombonele de ornament, ciocolata topita, etc. Personal, am optat pentru nuca de cocos.

Ingrediente:


1 1/2 cani faina alba
1 cana zahar
 2 linguri cacao
1 lingurita bicarbonat
1/2 lingurita sare
 5 linguri ulei
1 lingura otet (nu, nu e prea mult - nu se simte deloc in produsul final)
1/2 cana apa rece
2 iauturi Danone ( 280gr, sau lapte, daca aveti)
4 linguri budinca instant vanilie ( sau arome, sau dulceata, dupa gust )

Mod de preparare:

  Ingredientele de mai sus sunt pentru o tava de 23 pe 34 cm. Tocmai am masurat-o cu rigla :)) pentru ca de foarte multe ori m-am avantat la o tava mult prea mare pentru cantitatea de  compozitie, si atunci blatul iesea f. subtire. Puteti folosi o tava mult mai mica, si atunci blatul va fi mai inalt, si puteti eventual, sa-l taiati pe lateral, obtinand astfel, 2 blaturi, pe care le puteti umple cu diverse creme la mijloc. Alegerea va apartine.
  Am folosit 2 castronele potrivite, putin adanci, in care am amestecat separat ingredientele uscate, si cele lichide, respectiv: faina + zaharul + budinca + cacaua + bicarbonatul si sarea, iar separat restul, adica iaurtul, uleiul, otetul si apa. In functie de gust, sau alte arome folosite, puteti majora sau micsora cant. de zahar.





Dupa ce am omogenizat bine ambele compozitii, le vom amesteca in castronul mai incapator.
 



Pregatim apoi si tava in care vom coace prajitura noastra, pe care o ungem cu putin ulei.


Apoi turnam compozitia pe care o lasam la cuptor timp de 20 - 30 min, in functie de cuptor, la foc mediu.
Puteti face testul cu scobitoarea, iar daca aceasta iese curata (nu se mozoleste cu compozitia din tava) , e gata.


                                                                    

Nota:
* Poate aspectul nu e tocmai fain, pentru ca nu am putut astepta, de pofta, sa se raceasca, dar va garantez ca gustul e MI-NU-NAT . 

duminică, 2 martie 2014

In butoiul cu melancolie..



  Nu stiu de la ce mi se trage...poate de la vremea de afara, ploioasa si mohorata.
Se vrea a fi o luna a fericirii. Internetul abunda de floricele, urari, martisoare, pupaturi. Insa nu detin un buton al automatismelor, asa cum ni se cere de Pasti sau de Craciun, sa fim mai buni, mai veseli, sau mai gurmanzi. Pe zi ce trece, cred tot mai mult in terapia prin scris, si de aceea m-am refugiat in acest coltisor virtual, unde gandul isi astene temerile. Am ales sa scriu despre ce simt, cu cartile pe masa. Pentru ca m-am saturat de falsi actori ce mimam o fericire ce nu e a noastra, cu mastile pe fata, dar adevaratii oameni sunt cei ce pun capul pe perna, seara, si somnul dispare cand masca cade. 


 Cred ca am lipsit cand s-a impartit norocul. Uneori sunt convinsa de acest lucru. Surprizele placute, aproape am uitat ca exista. Ma intreb unde s-o fi ratacit destinul ala favorabil? Daca ati sti voi cate eforturi si sacrificii am facut pt putinul pe care il am acum...Poate gresesc undeva, nu poate fi doar ghinionul!
Fiecare zi e o continua lupta. Sau poate nu merit sa mi se intample si lucruri bune, iar cateodata traiesc sentimentul ca nimeni nu ma poate intelege. Poate imi lipseste prietenia adevarata, poate frica de a ma destainui cuiva ma opreste sa am incredere in oameni.
Nopti intregi analizez lucrurile in amanunt, sa inteleg ce e de facut. Ma simt pierduta uneori, departe de lumea acesta, parca intr-o alta galaxie. Dispretul si furia ocupa locul zambetelor si starii de bine din suflet. Sau poate nu le vad la timp, si acum ma ajung din urma...


  Ma cunosc destul de bine, si stiu ca voi iesi din starea aceasta. Toate sunt trecatoare, pana la urma. Dar cand totul se prabuseste, optimismul si speranta ajung sa para doar idealuri. Stiu ca puterea e in mine, si va rasari soarele si pe strada mea, dar momentan nimic nu se leaga. Ma agat de bruma de credinta din suflet si ma rog lui Dumnezeu sa-mi dea putere.
 Ce ramane de facut? Imi doresc ca timpul sa treaca, si sa-mi amintesc de acest moment peste ani, cu inca o lectie invatata. Aceea ca sunt o femeie puternica, ce nu s-a impiedicat la primul ciot, ci a avut puterea si curajul de a lupta cu viata. Cu siguranta vor mai fi si alte incercari, si nu trebuie sa ma dau batuta.
  Ador in momentele astea singuratatea, pt ca nu imi place sa tarasc pe nimeni in problemele mele, sa-i ingrijorez pe cei dragi, ci sa ma ajut singura, sa ma imbarbatez, pt ca nu e un capat de drum. Si imi mai place un lucru. Ca in astfel de momente, sa ma pierd in fotografii ingalbenite de vreme. Sa ma regasesc pe mine, in toate ipostazele, si sa-i revad pe oamenii care azi, imi sunt sau nu prieteni. Sa reflectez...
  Asa e omul, cade, se ridica, si la nevoie, pot gasi sprijin  un umar pe care sa-mi asez capul, zapacit de atata zbucium si framantari. A nu se intelege ca traiesc un cosmar, sau adevarate drame. Sunt doar stari trecatoare, poate doar o furtuna intr-un pahar cu apa. Timpul decide...
  Intre timp, nici eu nu stu cu mainile in san. Ma tratez. Cum? Cu muzica buna, putina ciocolata, poate si un film...O duminica placuta tuturor...si multa liniste in suflet!

P.S. Iar astea, sunt pentru voi. Un ghiocel pt fiecare..



sâmbătă, 1 martie 2014

30 de lectii de la viata


AM INVATAT :
 că văzul, auzul, mirosul, glasul, respiratul şi tot ceea ce ni se pare banal, sunt de fapt cadouri minunate pentru care trebuie să mulţumim zilnic.
 să ma ridic ca apoi să cad;
că sensibilitatea este văzută, de multe ori ca fiind o slăbiciune;
care-i gustul înfrângerii, al inimii frânte din dragoste;
că oamenii-s buni, dar pot fi şi ai naibii de răi;
ca indiferent cat de mult suferi, lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta;
că prietenii sunt şi nu sunt;
că iubirea și binele nu le poți oferi cu forța celor ce nu vor;
sa fiu toleranta si sa iert;
ca trecutul este doar o lectie;
ca exista si oameni buni, si orice om merita a doua sansa daca a gresit;
ca aparentele inseala uneori;
că nicio bucurie nu este deplină, dacă esti singur;
că a te învinge pe tine însuți este biruința cea mai inaltatoare;
că în viaţa asta te poţi baza întotdeauna pe Dumnezeu;
sa nu mai cred in promisiuni, că oamenii ma vor dezamăgi mereu;
că nu toate complimentele exprimă sentimente sincere;
că oamenii care vorbesc mult fac puţin, şi că nu întotdeauna cuvintele lor au substanţă;
că fericirea e relativă, şi că nu trebuie să o aştept de la oameni;
ca nimic nu e vesnis, si orice minune nu tine decat 3 zile;
sa am scopuri si obiective bine definite, caci doar in acest fel voi reusi;
că sănătatea se pierde uşor şi se recâştigă greu;
că un card Visa poate cumpăra pantofi şi croaziere, dar nu şi inimi;
că dorul de bunici e nestins;
să apreciez ceea ce am, pt ca sunt oameni care au mult mai putin;
că-n viaţă trebuie să am răbdare, ambitie, curaj, si sa nu-mi pierd credinta, pt ca orice vis prinde contur dacă nu uit să cred;
că satisfacţiile vin atunci când muncesc mult;
că dragostea e pentru totdeauna;
că iubirea adevărată nu se măsoară în partidele de sex nebun, ci în serile când adorm zâmbind în braţele celuilalt, istovita după o zi grea;
ca singura bogatie uneori, poate fi doar dragostea;
-  si apropo de asta va propun o poezie care apartine unui prieten de suflet, si care spune asa:
Un lucru bun cand esti sarac
Si cand iti bate foamea-n poarta
E sa iubesti fara de leac
Si sa te lasi purtat de soarta.
Cand ai sa vezi ce greu mai este,
Sarac sa fii, sa n-ai nimic,
Sa-ti amintesti acea poveste
Despre iubire ... la infinit.
 ( Titel Ghe.)

 

miercuri, 26 februarie 2014

Varza dulce cu costita la cuptor



  Pentru ca aveam niste costite in frigider, m-am gandit ca nu ar strica sa fac ceva delicios la cuptor, cu varza noua, caci din cea acra s-a terminat stocul din butoi, pus inaintea sarbatorilor de iarna. Sa trecem la treaba, sa vedem ce iese :

Ingrediente:


2 bucati de varza alba
1 kg costita porc proaspata
2 cepe
2 foi de dafin
1 leg. marar verde
condimente - piper, delikat, o crenguta cimbru (uscat)
suc de rosii ( facut in casa)

Mod de preparare :

Incepem cu varza pe care o spalam, o curatam de foile exterioare şi o tocam fideluta. La fel procedam si cu ceapa, pe care o taiem marunt.


Costitele le spalam, le transam, daca sunt prea mari ( la mine nu a fost cazul), si le prajim in ulei, intr-o cratita incapatoare, impreuna cu ceapa, pana isi schimba un pic culoarea.


Stingem cu o cana de apa calduta, adaugam varza, amestecam, si lasam sa se inabuse la foc iute, pana se inmoaie varza, cateva minute, amestecand continuu.


Din acest moment, ne mutam la cuptor, unde vom rasturna varza semi-fiarta, impreuna cu carnea, condimentam cu piper, delikat, foile de dafin, crenguta de cimbru si o lasam sa fiarba timp de 1 h. Daca considerati ca zeama e prea putina, lasata de varza, puteti adauga 1 cana apa.



Intre timp, vom toca mararul cu care vom completa gustul acestei delicioase mancari.


Dupa ce au stat timp de 1 h la cuptor, scoatem un pic tava, pt a adauga sucul de rosii si verdeata, si mai lasam sa fiarba doar 15 min.


Servim varza calda cu mamaliguta si ardei iute.  

Rezultatul final :



Nota:
*Trebuie mentionat ca pt o tava de dimensiuni normale, nu am folosit decat 1/2 din cantitatea de varza. Daca gatiti intr-o oala, sau cratita cu dimensiuni mai mari ( 6-8 kg), veti folosi ambele verzi. Daca la inceput, tocata, pare f. multa, puteti adauga doar o parte, si prin fierbere, se va inmuia si va scadea. Asa veti putea adauga, treptat, intreaga cantitate.


duminică, 23 februarie 2014

Stare de poezie


Printre multe alte lucruri care imi plac ( voi reveni curand cu o lista) ador la nebunie poeziile. De toate genurile, dar bine scrise, cu versuri care sa trezeasca anumite stari in mine, sa ma faca sa reflectez, sa raman cumva miscata de acele randuri. Cand mai am timp si de poezie? Printre picaturi, in dimineti linistite, cu o cafea alaturi, cu mintea limpede si avida de tot ce e frumos pe lumea asta. Daca am uitat putin de cititul clasic, cu cartea in fata, pe fotoliu, am gasit si online oameni frumosi si talentati pe care ii citesc cu drag. Cateva exemple ar fi acestea, culese de peste tot, le pastrez, si uneori le recitesc, cand starea mea interioara cere acest lucru.




GRESEALA DIN TRECUT

Greseala din trecut te macină usor    
Servindu-ti barieră în trecut si viitor.                                            
Te macină tristetea, regretele te-apasă,
Ai vrea să-ntorci trecutul, să  stergi ce nu te lasă.

Constati că-i prea tarziu, te crezi nefericită,
E loc si pentru soare, e loc să fii iubită,
Furtuna se va stinge, vei fii iar usurată,
E loc si pentru soare, s-apăra încă-odată.

Te nasti.... și lupti .......castigi si pierzi,
Doar.... Dumnezeu e calea.
Să-nvingi .........să nu cedezi!

Sorin Dragos Butucel




ÎN CĂUTARE DE SINE  
                                    

Mă caut în zări, în tări străine,
În prietenii mei și în necunoscuti.
Mă caut în cărti, în filme, vitrine,
În oamenii săraci și în cei avuti.

Mă caut disperată, mă strig pe mine!
Mă întreb cine oare eu sunt?
Ca ea, precum el sau poate ca tine?
Sunt lucrul măreț sau mic amănunt?

Mă caut în toate și pe oriunde,
Dar cel mai adesea nu-mi amintesc,
Că adevărurile despre mine profunde,
Doar în mine pot să le găsesc.

Rătăcesc atâtea zile-n căutare...
Deși trebuie să caut în interior.
Cu mâini obosite și ochi în disperare,
Nu voi înceta să mă caut, până ce-am sa  mor.

Anastasia Popescu





VREMEA TRECE CA NEBUNA


Vremea trece ca nebuna
N-aşteptând pe nimeni, parcă;
Zilele se pierd întruna
Spunând timpului să tacă…

Peste ani se-aşterne seara,
Timpul tău demult s-a scurs;
Vara şi cu primăvara
Şi cu dorul ţi s-au dus…

Timpul vine şi tot pleacă,
Zilele se duc întruna,
N-aşteptând pe nimeni,parcă
Vremea trece ca nebuna…

Când simţi viaţa ca povară
Şi când soarele-e-n apus,
Peste ani s-aşterne seară,
Tot ce-a fost frumos s-a dus,

Timpul tău demult… s-a scurs!

Florin Radulescu




Casa parinteasca

Din cand in cand mai vin pe-acasa
In satul meu, in satul drag,
Pe tata nu-l mai vad in curte
Si mama nu mai iese-n prag.
In poarta-atarna o crenguta,
Un semn ca-acasa nimeni nu-i,
Deschid cuprins de nostalgie
Si intru... in ograda cui?
E casa noastra parinteasca,
O casa fara de stapan,
Parintii au plecat departe...
Si niciodata nu mai vin.
Doar nucul cel sadit de tata
Si-al nostru caine gospodar
Ma-ntampina si ma intreaba:
"De ce ne vii atat de rar?"
Ma uit la casa coscovita,
La strachina ce s-a uscat,
La bietul caine, care plange,
Ca apa nimeni nu i-a dat.
In casa lucrurile toate,
Mai stau asa precum au fost
Cu praful vremii poleite,
 Nu-i mama ca le-ar da de rost.
Cand dau sa ies batranul caine,
Cuminte si intelegator,
Imi linge mana, parca-ar-zice:
"Nu ma lasa singur sa mor!..."
Cu inimi arse de durere
Ne despartim batuti de soarta...
Totuna ma intorc acasa
Si nu mai pun crenguta-n poarta..




 

UN TREN CE N-A VENIT

Fiind copil, adesea ma visam
Pe un peron de gara parasit
Un tren ce nu venea, tot asteptam
Privind mereu spre ceasul ruginit
Ce intr-un colt de gara nu voia
Sa mai arate timpul ce-a trecut
Si-ncremenit ca mine, astepta
Un tren care nicicand n-a aparut.
Si anii au trecut usor, pe rand
Fara a -ntelege cu adevarat,
Ca eu, pe-aripa timpului zburand
Si sa visez, de mult, am incetat.
Iar astazi, cand privesc in urma mea
Cu tot ce-a fost, cu bune si cu rele,
Eu inteleg ca visul meu era
Fara sa stiu..povestea vietii mele.

Elena Neicu




Mărire ţie frumosule cuvânt 


Cum poţi să zbori, când aripile-s frânte?
Cum poţi să plângi, când lacrimi nu mai sunt...
Doar tu cuvânt, născut din vorbe mute,
Doar tu ştii asta, frumosule cuvânt.

Tu ştii să mângâi şi suflet şi durere,
În faţa neputinţei nu te pleci.
Păduri de vise legeni în tăcere,
Dând amintiri curate, gândurilor reci.

Tu poţi să faci iubirea să ne cânte,
Tu poţi să dai durerii un alint.
Doar tu cuvânt, născut din vorbe mute,
Doar tu ştii asta, frumosule cuvânt.


Bunget Marin



vineri, 21 februarie 2014

Tochitura taraneasca



Ingrediente:

1 kg carne de porc ( fara os);
200 g ceafa porc afumata - specialitate (cu condimente si usturoi);
2 carnaciori picanti;
4-5 catei de usturoi;
2-3 linguri  ulei ( sau untura ); 
1 cana apa; 
1 - 2 linguri mix condimente (pt friptura);
1 pahar vin alb;
2 linguri pasta de rosii; 
delikat, piper;

Mod de preparare :

  Spalam carnea si o taiem cubulete. La fel facem cu carnatii si ceafa pe care le feliem , iar usturoiul il curatam si il tocam marunt.

  

 Intr-o cratita turnam ulei cat sa-i acoperim fundul acesteia si adaugam toata carnea. Se lasa pana se albeste.


Dupa ce s-au rumenit putin adaugam apa, usturoiul si condimentele. 


 Se fierbe totul, la foc mic, timp de 30 min. Apoi se adauga vinul, pasta de tomate, se potriveste dupa gust cu piper si delikat, si se mai lasa pe foc inca 15 min. In functie de tipul de carne folosit, puteti incerca un cubulet de carne, inainte de stingerea focului. 

Sugestie de prezentare - alaturi de mamaliga, un pahar de vin si salata de ridiche neagra ( dreasa cu otet si piper) :)