Cu riscul de a supara pe unii, trebuie sa-mi vars naduful aici. Cum altfel decat scriind ce gandesc?
De faptul ca nu
suntem toti la fel stiam. Si aici ma refer in special d.p.d.v. intelectual. Si
e si normal, cred. Nu suntem o tara numai de
academicieni. Romania are nevoie si de vacari, si
de ciobani, si de menajere, nu? Am dat un ex..:)
E meritul fiecaruia
sa obtina roadele noptilor nedormite, laude si implinire profesionala, daca
norocul ii surade. Pt. ca intr-adevar e o munca si un sacrificiu sa renunti la
orele de joaca ( pt ca de acolo incepe invatatul ) in favoarea studiului, printre
mormane de carti, eseuri, formule si tabeluri. Pana aici, toate bune si frumoase.
Ce nu am putut eu intelege in toata ecuatia asta sau unde
vreau sa ajung e ca odata parcurse anumite etape, urcand pe scara profesionala,
brusc se intampla ceva in mintea unor oameni. Si aici ma refer la functionari,
parlamentari si toti ceilalti ce ne sfideaza zilnic din priviri. Se lasa furati
de un sentiment de putere ce le schimba comportamentul fata de alte paturi
sociale si ajung chiar sa obtina diverse lucruri sau beneficii prin metode
ilegale. Dar pana acolo e drum lung si toti acestia vor plati cadva pt faptele
lor.
Personal ce ma
deranjeaza la acestia e Sindromul Hubris (cum il numesc specialistii ) sau
altfel tradus, e acea atitudine superioara, evaziva, ignoranta, cu care suntem
tratati, uitand parca de omenie, simplitate si modestie. Usor usor pierd
contactul cu realitatea, cu nivelul de la care au plecat si nu le mai ajunge
nimeni, asa cum se zice la noi in popor “ nici cu prajina la nas ”.
Nu stiu sa existe leac mai bun pt acesta boala decat “ caderea brusca din corcodus ”, la figurat
vorbind. O alta zicala la noi in popor spune sa ai grija cum urci pe scara
societatii ( pt ca nu e nimeni in zilele noastre nemuritor pe un scaun /
functie ), caci la coborare vei intalni aceeasi oameni. Atunci va trebui sa
inveti din nou sa dai buna ziua si sa le fi alaturi celorlalti, indiferent de
pozitia profesionala. Numai ca s-ar putea sa nu fi privit cu ochi buni...
Asa ca AVETI GRIJA
si RAMANETI OAMENI!
Maestrul Arsinel in materialul de mai jos ne inveseleste
putin, dar ne invata in acelasi timp sa ramanem modesti!!!
Inca de la impamantenirea proverbelor "Prostu' pana nu-i fudul par'ca nu e prost destul" si "Da-i omului o functie pentru a vedea ce fel de caracter are" se cauta raspuns pentru tipul asta de cmportament. Nu cred ca explicatia e una simpla, dar bunul simt si educatia joaca un rol important.
RăspundețiȘtergereTotusi, e o trasatura universala si nu cred ca e corect s o atribui doar functionarilor si parlamentarilor.
Acestia sunt oamenii de care ne lovim cel mai des in viata de zi cu zi, sau ii vedem la televizor, sunt categoriile care sufera cel mai tare de grandomanie, desi nici ceilalti nu prea stiu ce inseamna sa fii ponderat si modest.
RăspundețiȘtergereAtâta vreme cât sesisezi asta,
RăspundețiȘtergerenu-ţi convine şi iei atitudine, e OK.
Deocamdată, iartă-i pe toţi. Sărbători fericite!
pacat ca unii uita de unde au venit...
RăspundețiȘtergereSarbatori fericite
Multumesc Bianca, asemeni va doresc si eu si va multumesc pt vizita!
RăspundețiȘtergere