TINERETE FARA BATRANETE

  Pentru inceput vom face o scurta incursiune in a religiei istorie, acolo la inceputuri, la originea omenirii, cand Dumnezeu a făcut trupul lui Adam din pământ, şi i-a suflat un suflet nemuritor, şi l-a pus în Raiul pământesc sau Paradis. Cat despre Eva, din coasta pe care o luase din Adam, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie şi a adus-o langa el. 

 Aşa cum povesteşte Biblia, Adam şi Eva, ademeniţi de diavol, reprezentat sub forma unui şarpe, nu s-au supus lui Dumnezeu, mâncând din pomului cunoasterii binelui si raului, din care Dumnezeu le poruncise să nu mănânce. “Din toţi pomii din Rai poţi să mănânci, iar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci, în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit!”

 

Păcatul săvârşit de Adam şi Eva , numit păcat strămoşesc  s-a transmis ca o boală ereditară la fiii lor şi la toţi urmaşii lor. Au pierdut astfel nu numai viaţa divină, ci şi multe alte daruri pe care Dumnezeu le-a acordat lor : sfinţenia, curăţia , sănătatea,  fericirea, atât pentru ei, cât şi pentru urmaşii lor. De fapt, şi-au dat seama că nu se mai iubeau, că au devenit egoişti, că oboseau muncind, ca se îmbolnăveau, că îmbătrâneau şi mureau!

  Acum, analizand urmarile pacatului stramosesc,  poate nu sunt singura care se intreaba, dar ce s-ar fi intamplat daca acesta nu era savarsit? Si aici ma refer in primul rand la existenta nemuririi. Vreau sa fac cu voi un scurt exercitiu de imaginatie…

Intalnim peste tot, aproape zilnic clisee gen  “traieste clipa” , “viata e numai una” , “anii nu se intorc”  , “nu te încrede în ziua de mâine” , etc. Dar oare cum ar  daca am fi vesnic tineri?

  Clipa sa stea in loc, sa ai puterea de a visa cu ochii deschisi, sa nu ne doara nimic, sa  avem energie, sa fim frumosi, destepti, in ascensiune si sa putem face orice. Timpul sa nu-si puna amprenta pe chipul si trupul nostru, sa simtim toate bucuriile vietii, sa putem sa ne construim viata cum vrem,  masurand avantajele si dezavantajele fiecarei decizii. Sa putem sa urcam pe munte, sa alergam pe strada, sa cunoastem oameni, sa putem face orice sport, sa dansam, sa ne batem cu zapada, sa mancam, sa bem fara sa ne gandim ca ne-ar afecta cu ceva. Bineinteles, totul cu masura. 

  
Pentru mine tineretea nu inseamna nonconformism, iresponsabilitate, destrabalare, urcat pe mese, peripetii. s.a. m.d. A fi tanar pt mine inseamna pofta de viata, curaj, descoperire, bucurie, zambet, amintiri, iubire, optimism. Sunt curioasa daca sunteti de acord cu mine sau cum percepeti voi o viata nemuritoare…
  Si pt ca ador poeziile am decis sa inchei postarea cu cateva versuri pe care le-am cules pt voi despre preafrumoasa tinerete:

Tinereţe, leagăn dulce,
Care legeni omenirea,
Pân' la tine nu-mi ajunge
Nici condeiul, nici gândirea.

Cine te-a trăit odată,
Nimic n-are mai de preţ
Decât dulcea amintire

A trecutei tale vieţi.

Nu e grai să poată spune,
Nici condei să poată scrie,
Tinereţe, tinereţe,
Viaţa ta de poezie...

Viaţa ta – grădină sfântă ,

Cu flori mii, în mii de feţe,

E fermecător de dulce,
Tinereţe, tinereţe.

Tinerete tinerete,
Plina esti de frumusete.
Tu ai tinerete anii dulci,
Dar prea repede te duci.

Tinerete, tinerete,

Cate imnuri ti-as canta,
Daca pan’ la batranete 

Ai fi tot mereu asa:

Numai zel si harnicie, 

Flacara de tainic dor,
Cantec, zel si bucurie,

Numai soare fara nori..