Patriot = muritor de foame?

  Iubesc Romania de mor pt toate lucrurile frumoase si bune din tara asta, si mai ales ca m-am nascut aici. De mica am fost educata in spiritul acesta. Daca esti roman adevarat sigur iubesti lucrurile care ne definesc, despre care am scris aici .

Dar trebuie sa admitem ca avem si puncte slabe, lucruri rusinoase pe care le ascundem sub pres, sau ne prefacem pur si simplu ca nu exista. Sa va dau un exemplu? Oferta locurilor de munca. E doar unul din punctele nevralgice ce ar trebui luate in vedere de mai marii nostrii conducatori.

Din acest punct de vedere stim bine cum sta situatia, cati someri suntem (oficial, cel putin) si cum oamenii din jur fie s-au resemnat de mult cu traiul greu, participa la greve, mitting - uri, voteaza, spera sau pur si simplu, abandoneaza idea de a fi muncitori pe “ogoarele” patriei si iau drumul strainatatii. Unde stim bine ca nu fug cainii cu covrigi in coada, dar cel putin duc un trai decent si sunt respectati. Ceea ce la noi, oricat te-ai stradui ( a se intelege LEGAL ) nu se va intampla asta. De ce? Pentru ca avem legi care se contrazic una cu alta, pt ca uneori nu se vrea, pt ca omul de rand e invatat cu traiul greu ( mai ales in mediul rural), pt ca….Nici nu mai conteaza! Satui de politica mincinoasa, cauza multor nenultumiri, oamenii cu potential au hotarat ca e momentul sa duca faima tarii peste hotare.

Daca aici nu puteau fi decat sclavi pe salarii mizere, au decis ca merita si pot mai mult, dar intr-o tara civilizata, care le valorifica mai mult capacitatile. Asa se face ca unui oarecare muncitor de aici i-ar trebui inca 3 vieti sa poata ajunge la suma castigata de colegul / vecinul / prietenul sau ce a avut stralucita idee sa-si incerce norocul printre straini,  dincolo de granitele tarii, pt un trai mai bun.

Acum va intreb pe voi ce de facut? Plecam toti din tar asta? Tarile straine nu mai sunt de mult un mister pt nimeni, pana si omul simplu, de la tara a trecut macar odata granita si a descoperit un alt nivel de trai. Poate unii s-au realizat, poate unii s-au intors codasi de unde au plecat, dar totusi nu exista om ce nu si-a pus acesta intrebare cand s-a simtit constrans de situatie, asa cum ma simt eu acum. E imposibil sa nu privesti cu jind la cei care au reusit sa-si implineasca visurile, dar totodata sa fii prevazator in  ce priveste viata si viitorul tau…

Ce planuri aveti voi, cei care ati ramas in Romania, in viitorul apropiat?

Pentru ca toata lumea le are. Fiecare incercam sa ne croim un drum in viata, sa creionam in minte un traseu, un drum de urmat. Mai usor sau mai greu de parcurs, depinde. In tara sau in strainatate.  Insa telul conteaza si pt asta luptam cu viata zi de zi.

Eu, cateodata, cu gandul la o viata mai buna zambesc, alteori ma razvratesc, alteori traiesc doar clipa din prezent. Frica zilei de maine, incertitudinea, mi-au demonstrat ca unele vise mor din fasa si nu vor deveni nicicand realitate. Poate sunt prea marete, poate uneori imi lipseste curajul, poate viziunea, habar n-an.

E adevarat ca nu aduce anul ce aduce ceasul, dar asta nu inseamna ca vom sta cu mainile in san, neputinciosi, asteptand ca in povestea drobului de sare sa se intample ceva. Rolul nostru e sa pornim de la premiza ca totul va fi bine. Dar oare unde? Aici sau pe alte meleaguri?