vineri, 17 iulie 2015

Raspunsuri in cuvinte si taceri

  Idealista? Naiva? Poate..
Imi fac sperante, asteptari si iluzii care duc la deziluzii. Si atunci o avalansa de stari si intrebari asteapta raspunsuri pe care tot oamenii le dau prin faptele lor.. Privesc, ma mir, ma sochez, ma resemnez, imi trag concluzii pt mine, pt ca oamenii sunt schimbatori si tot ce imi ramane de facut este sa invat sa fiu acrobata, sa ma pliez pe situatii pe care uneori cu greu le accept, sunt construita intr-un fel si nu permit lucruri care nu ma reprezinta, atunci cand principiile mele urla din mine un mare NU!
Adevarul e ca prea mult bun simt strica, iar greseala celor cu bun simt e ca asteapta de la ceilalti aceeasi moneda de schimb. Mare greseala si dezamagirea si mai mare!!! Exigentele pe care le pretind altora ma macina pe mine, ramanand doar vorbe-n vant, nefinalizate, in timp ce lumea ramane aceeasi, greu de suportat uneori..Si astfel, sufletul meu mai castiga o lectie si ma indeamna sa fug cat pot de departe, cautand oameni asemeni mie, fara zambete si gesturi false! E alegerea mea, chiar daca pare un soi de izolare, dar refuz "sa fac frumos" de dragul de a fi integrata unde nu mi-e locul, undeva unde nu sunt eu confortabila cu mine. 


  Si atunci aleg tacerea.. imi ascult vocea interioara si ma remontez cu gandul ca data viitoare sa fiu mai precauta. Insa blandetea, lumina si stralucirea din ochi, o strangere de mana la nevoie si vocea calda, esența a ceea ce sunt EU raman neschimbate! Pornesc pe un alt drum, cu o lectie, cu un sut, cu o dezamagire, o lacrima si toate astea ma obliga sa-mi fac un scut care va cadea daca omul din fata mea imi castiga increderea.
Ce inseamna tacerea? Nu inseamna un plan miselesc de tradare sau razbunare, asa cum poate multi gandesc, e doar o pozitie de observator in care privesc lumea din alt unghi, cu o oarecare detasare, resemnare si lipsa de speranta, lasand impresia de neimplicare si indiferenta, insa privind scarbita si ironica uneori, cat de departe poate merge prostia omeneasca, in toate felurile ei. 
Cern astfel, ca intr-o sita oamenii rau intentionati de cei altruisti, increzatori, veseli si optimisti. Ma bucur insa ca viața imi da intotdeauna de ales, și chiar daca sunt momente in care pur și simplu mi-e teama sa decid, Dumnezeu imi ușureaza intotdeauna aceasta povara. Si in ciuda tuturor provocarilor, dezamagirilor si viselor neimplinite gasesc inca puterea de a visa, de a spera si trec peste toate, cu incredere si iubire fata de oamenii ce imi cunosc sufletul cu adevarat. Si atunci viata capata din nou sens, caldura si energia lor imi dau incredere si curaj pt ziua ce vine. 
  Viata oricum e grea, indiferent de atitudinea si gandurile mele...Asta e realitatea! Insa pot spera, pot gandi, pot trai altfel, pt ca am libertatea de a fi EU, iar atunci cand dezamagirile dor realizez cine sunt cu adevarat, ce vreau de la viata si pe cine vreau sa am alaturi..Doar asa imi dovedesc ca lectiile vietii nu au fost in zadar si sunt mai puternica decat ieri!

"Daca-i urmezi pe altii, deviezi de la drumul tau. Cand nu stii ce sa faci, care este urmatorul pas, retrage-te in singuratate, departe de vocile si influenta altora si asculta vocea inimii tale. Ea iti va da Solutia si va fi cea potrivita, chiar daca nu pare asa la prima vedere. "
(Lily Huzdup, “Codul vietii”)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

PAREREA TA ?